Viata si rolul femeilor de la curtea regala in timpul dinastiei Joseon

Femeile de la Curtea regala,numite si gungnyeo erau toate femeile de la curte aflate sub primul rang major (jeong ilpum),cel mai inalt rang oficial care se conferea doar consoartelor regilor sau printilor.Denumirea de doamne de la Curtea regala insemna de fapt femei care serveau familia regala in cadrul palatului regal. Erau asa-numitele servante publice,iar printre denumirile existente se regasesc gunggwan, naegwan sauyeogwan.
In Marele Cod pentru Administrarea Statului (Gyeongguk dajeon), principalul statut al Joseonului, se face referire la ele prin titlul de naemyeongbu,care in traducere inseamna exact doamne de la curte. Ele primeau diferite titluri si ranguri in concordanta cu indatoririle lor si cu pozitia.

Choi Sanggung,doamna la bucataria regala,in drama Giuvaerul palatului(2003)

Regulile pe care trebuiau sa le respecte aceste femei au fost introduse in al saselea an de domnie a regelui fondator al dinastiei Joseon,regele Taejo (d.1392-1398). Rangurile detaliate ,titlurile si pozitiile au fost finalizate in al zecelea an de domnie al regelui Sejong (d.1418-1450),si incluse in Marele Cod pentru Administrarea Statului cand statutul a fost promulgat in 1471, al doilea an de domnie al lui Seongjong.




Doamnele de la rangul cinci major (jeong opum), pana la rangul noua minor (jong gupum),numite yeogwan si respectiv nain,serveau in diferite zone ale palatului.Erau recrutate prin diverse proceduri, si primeau titluri diferite conform datoriilor lor. In perioada de inceput a dinastiei, doamnele de la curte erau alese dintre femeile servante de la diferite oficii publice, sau dintre fiicele concubinelor gisaeng.

Jo Sanggung,doamna lui Jang Hee Bin,din Dong Yi

De asemenea,chiar si fetele din familii respectabile incepeau sa fie recrutate, iar parintii isi maritau fetele foarte tinere,pentru a evita recrutarea lor. Spre sfarsitul dinastiei insa, s-a interzis ca fetele din familiile bune sa mai fie recrutate. Aceasta regula a fost data in timpul domniei regelui Yeongjo (d.1724-1776).
Asadar, fetele cu varsta cuprinsa intre 4 si 10 ani, erau recrutate si antrenate pentru a deveni doamne la curtea regala. Cele care ajungeau sa serveasca in preajma regelui erau alese prin recomandari venite de la doamnele senioare,care se numeau sanggung, sau prin propriile relatii. Candidatele erau intervievate de catre doamnele cu titlul sanggung,de la respectivele zone ale palatului unde urmau sa fie repartizate, iar cele care treceau testul primeau un set de haine si instructiuni privind ziua in care trebuiau sa se prezinte la palat.Parintii tinerelor fete alese sa devine doamnele la palat erau onorati,dar si tristi pentru ca fetele lor trebuiau sa traiasca in palat pentru tot restul vietii.

Seo Jang-geum,tanara in devenire doamna la bucataria regala,in Giuvaerul palatului

Fetele care urmau sa faca parte din staff-ul personal al regelui intrau la palat la varsta de 4 sau 5 ani,cele care urmau sa serveasca in camerele de cusut si brodat intrau la varsta de 6 sau 7 ani iar cele care urmau sa serveasca alti membrii ai familiei regale la varsta de 12 respectiv 13 ani. Cand aveau 7,8 ani, fetele incepeau sa invete sa scrie si sa citeasca cele mai importante invataturi confucianiste pentru tineri,Cheonjamun si Sohak.


Invatau de asemenea si vocabularul folosit la curte, manierele si sa caligrafieze cat mai frumos. Fetele incepeau sa lucreze de la 11,12 ani, iar cand implineau 18 ani avea loc o ceremonie,un soi de nunta simbolica care marca faptul ca au devenit insotitoare pe deplin.
Doamnele cu cel mai inalt rang,sanggung raspundeau la randul lor in fata doamnei-in-asteptare sef, numita jejo sanggung.Aceasta era doar una, si ea raspundea de ordinea din palat si comanda tuturor celorlalte doamne, din ordinele reginei. Aceasta avea doua servitoare personale si o secretara.

Yeo Sanggung,doamna la biroul de investigatii,in Dong Yi(2010)

Doamnele care erau mereu alaturi de rege sau regina, numite jimil sanggung,aveau o putere foarte mare.Cea mai cunoscuta doamna de la curte din timpul dinastiei a fost doamna Kim Gae-si.Ea il servea pe regele Seonjo,si a castigat favorurile fiului acestuia, printul Gwanghae. Cand printul a ajuns pe tron, ea avea deja o puternica influenta castigata prin relatiile intime pe care le avea cu diversi curteni puternici. Cand regele Gwanghaegun a fost detronat printr-o lovitura de stat, si regele Injo a urmat la tron,Gae-si a fost executata in fata unei mari audiente. Asadar doamnele care il asteptau pe rege aveau acces la informatii secrete si deveneau astfel extrem de vulnerabile in fata rasturnarilor politice.

Kim Gae-si, in k-drama West Palace (1995), interpetata de actrita Lee Young Ae

Cea mai mare dorinta pe care o putea avea o doamna de la curte era sa cucereasca inima regelui si sa-l serveasca in timpul noptii, asta pentru ca ele nu puteau avea relatii romantice sub nicio forma. Ele apartineau regelui, dar in realitate era mult mai greu sa atraga atentia acestuia decat ar parea. Asadar, cand una dintre doamnele din palat reusea s a il atraga pe rege si sa ramana insarcinata, tot palatul era in fierbere.


Orice doamna care ii daruia un copil regelui se bucura de tot luxul si devenea oficial consoarta regala. Primea titlul de Sugwon, si rangul patru minor, iar incaperile in care locuia primeau numele ei. Astfel reusea sa asigure posturi publice pentru membrii familiei sale.
Rivalitatile si gelozia intre doamnele de la curte creau deseori situatii stanjenitoare. Nu putine au fost doamnele sau consoartele regale care si-au pierdut viata in mijlocul unor astfel de turbulente.


Regele Taejong (d.1400-1418) a avut 10 consoarte, cel mai mare numar dintre toti monarhii, iar regele Seongjong (d.1469-1494) a avut 9. Dar cel mai mare scandal care privea o consoarta regala superambitioasa s-a petrecut in anii de domnie a lui Sukjong (d.1674-1720), iar consoarta era Jang Hee Bin. Aceasta ii daruise un fiu regelui,care avea sa devina la randul sau regele Gyeongjong (d.1720-1724), dar a fost condamnata la moarte prin otravire din cauza ambitiilor ei pentru putere.


Tot regele Sukjong a lasat insarcinata o servitoare de la curte, care lucra la bucatarie, doamna Choi. Aceasta e devenit Choi Suk Bin dupa ce a dat nastere unui fiu. Fiul ei avea sa devina regele Yeongjo (d.1724-1776), regele cu cea mai lunga domnie.Insa nu toate doamnele care ajungeau in patul regelui cunosteau neparat si schimbari de statut sau titlurile ravnite. Fara a da nastere unui print sau unei printese, multe dintre ele ramaneau doamne ca inainte dar cu ranguri mai inalte.

Consoarta Hee Bin,in drama Dong Yi

Consoarta Suk Bin,in Dong Yi

In timpul domniei regelui Seongjong erau 29 de doamne la palatul reginei-mama,27 de doamne la palatul reginei si 49 la palatul regelui. In total existau pana la 684 de doamne in interiorul palatului,prin secolul 18, dar in timpul regelui Gojong numarul lor a scazut si pana la 480, dintre care 100 la palatul regelui, al reginei si al reginei-mama, 60 la palatul printului mostenitor,40 la palatul printesei mostenitoare, 50 la palatele celorlalti printi si 30 la palatele printeselor.
Odata ce intrau la palat, doamnele primeau tot ce aveau nevoie pentru viata zilnica. Salariile lor fluctuau in functie de starea economica a tarii, si primeau cateodata premii speciale de sarbatori. Aveau 20 de zile pe an in care isi putea vizita familiile sau puteau lua parte la zilele de nastere a membrilor familiei, insa cu acordul doamnelor senioare. Insa doar doamnele mai in varsta aveau voie sa participe la nunti din afara palatului.

Doamne de la biroul de investigatii,din Dong Yi

Doamnele lucrau in doua schimburi;citeau,exersau caligrafia sau faceau ornamente in orele libere. Jurnalul Anului Gyechuk (Gyechuk Ilgi) si Biografia reginei Inhyeon (Inhyeon wanghu jeon) au fost scrise de doamne insotitoare anonime,iar in ziua de astazi sunt considerate lucrari literare de mare valoare si inregistrari veridice ale vietii de la palat. Desi se presupunea ca isi traiau toata viata in interiorul palatului, au existat cazuri in care unele au fost lasate sa plece. Printre ocaziile cu care unele doamne au putut parasi palatul au fost secetele; se credea ca seceta se va sfarsi daca unele femei vor fi lasate sa plece, deoarece astfel sufletele doamnelor care au murit nemaritate aveau sa nu mai poarte pica contra palatului regal. Totusi,nici cele care erau eliberate nu isi puteau trai restul vietii exact cum isi doreau.
Concluzionand, rolul doamnelor de la curte a fost unul crucial in conservarea vietii si culturii casei regale si sustinerea dinastiilor prin facilitarea operatiunilor politice.