Se spune că dansul săbiilor îşi are originile din timpul celor trei regate, mai exact este plasat în jurul anului 660. O legendă spune că un tânăr băiat din regatul Shilla, pe nume Hwangchang avea un talent neobişnuit în a dansa cu săbiile în mâini. Talentul i-a adus mare faimă până în regatul duşman, Baekje, aşa că regele acestuia l-a chemat la curtea sa pentru ai vedea talentul. Băiatul a dansat, dar într-un act de mare sfidare, l-a ucis pe regele Baekje şi a fost executat de armata regatului. Poporul din Shilla şi-a exprimat durerea şi respectul faţă de tânăr dansând o imitare a dansului său, şi purtând măşti cu faţa tânarului. Atunci oamenii au denumit dansul Hwangchangmu.
Supravieţuind ca un dans folcloric în timp a suferit modificări, în special în timpul dinastiei Joseon, când a fost rearanjat de curtea regală şi recreat de curtezane (kisaeng). O modificare importantă aplicată de curtezane a fost renunţarea la masca tradiţională. Geommu a rămas un dans de curte sub forma de jinju geommu dar a şi primit statutul de dans al femeilor.
Costumele folosite în dansul săbiilor constau în Kwaeja (o haină), Jeon-dae(o centură/curea) şi Jeon-rip(o pălărie militărească), iar culorile pot fi roşu, albastru, galben, verde sau negru în funcţie de regiune. Săbiile folosite, numite kal, sunt nişte replici, folosite pentru evitarea rănirilor posibile în cazul utilizării unor săbii adevărate. Între lamă şi mâner sunt trei inele, numite kukhwa care scot sunete în timpul mişcărilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu